|
CE propune realocarea fondurilor structurale pentru stimularea cresterii economice |
|
There are no translations available.
Asigurarea unei cresteri economice sustenabile este principala preocupare a CE in contextul crizei economice actuale. In acest sens, Comisia a propus realocarea unor fonduri structurale catre sectoarele cu un potential crescut de dezvoltare.
Propunerea Comisiei vine dupa ce un procent semnificativ din fondurile structurale au fost realocate deja in statele care se confrunta cu instabilitate economica. In Grecia, peste 11 mld. Euro au fost redistribuite catre 180 de proiecte prioritare, care vor contribui la crearea a peste 90 000 de noi locuri de munca. In cazul Italiei, un plan de actiune pentru regiunile sudice si centrale prevede investirea rapida a 3.1 miliarde de euro in proiecte regionale de sprijinire a IMM-urilor si de dezvoltare a infrastructurii educationale si de transport, banii fiind alocati din fonduri structurale si din bugetul national.
Deoarece reformele structurale solicita un timp indelungat pentru ca efectele lor sa se faca simtite, presedintele CE Jose Manuel Barroso considera ca este nevoie de noi idei pentru stimularea cresterii economice pe termen scurt. Presedintele CE sustine realocarea in continuare a fondurilor structurale pentru investitii in crestere economica si ocuparea fortei de munca, mai ales in statele unde somajul in randul tinerilor este ridicat. “Ceea ce putem face este sa realocam fondurile structurale, atat timp cat statele membre sunt de acord”, a declarat J.M. Barroso intr-o conferinta de presa organizata pe 27 ianuarie.
Declaratia presedintelui Comisiei vine la scurt timp dupa ce Franta si Germania au propus constituirea unui fond special pentru crestere si competitivitate, la care statele membre sa contribuie cu 25% din fondurile structurale ramase necheltuite si care sa fie gestionat de catre Comisia Europeana, in cooperate cu BEI.
Presedintele Comisiei a atras atentia si asupra tendintei de reducere a cheltuielilor tocmai in acele sectoare economice care ar trebui stimulate in vederea asigurarii unei cresteri economice de durata, sustinand ca astfel de reforme vor avea consecinte negative pe termen lung. O prioritate in acest sens este sprijinirea intreprinderilor mici, prin alocarea de fonduri si armonizarea procedurilor de insolventa asociate intarzierilor la plata.
Totodata, J.M. Barroso a adus in discutie necesitatea unei consolidari fiscale inteligente, “Nu putem recurge la stimulente fiscale pentru a impulsiona cresterea economica. Fragilitatea curenta a economiilor noastre deriva dintr-o lipsa de incredere in abilitatea statelor membre de a-si achita datoriile. Acesta este motivul pentru care consolidarea fiscala inteligenta este cruciala in raspunsul nostru la criza economica: nu este un scop in sine, ci un mijloc de realizare a sustenabilitatii financiare, fara de care nu putem spera la o redresare”.
In privinta asigurarii unei mai bune ocupari a fortei de munca, presedintele CE a solicitat statelor membre sa adere la programul “Tineretul in Miscare”, care isi propune sa incurajeze tinerii sa isi continue pregatirea profestionala sau sa isi gaseasca un loc de munca in cel mult 4 luni de la finalizarea studiilor. |
|
Contributia ta la elaborarea legislatiei UE! |
|
There are no translations available.
Incepand cu 1 aprilie 2012, cetatenii statelor membre ale UE ii vor putea solicita Comisiei Europene sa prezinte propuneri legislative in domenii care tin de competenta sa. Noul site pune la dispozitie toate informatiile privind lansarea unei „initiative cetatenesti”.
Initiativa cetateneasca europeana ofera posibilitatea unei implcari directe in definirea politicilor Uniunii, permitand cetatenilor sa-i solicite Comisiei sa propuna noi acte legislative in anumite domenii. Comisia, institutia care elaboreaza propunerile legislative ale UE, are obligatia formala de a lua in considerare orice solicitare care indeplineste conditiile stabilite.
Normele si procedurile sunt disponibile pe noul site dedicat initiativei cetatenesti europene, pe care cetatenii se pot inregistra online pentru a lansa propunerea de initiativa. Initiativele pot face referire la toate domeniile politice in care Comisia are dreptul de a propune masuri legislative, inclusive protectia mediului, agricultura, transporturi sau sanatate publica. O intiativa poate fi lansata de un comitet de organizare, format din cel putin 7 cetateni care traiesc in cel putin 7 state membre diferite. Acest comitet trebuie sa solicite inregistrarea initiativei pe noul site, iar ulterior sa colecteze declaratii de sustinere din partea altor cetateni.
Comisia dispune de 2 luni pentru a examina daca initiativa propusa respecta normele si valorile promovate de UE. In cazul in care cererea de inregistrare este confirmata, organizatorii au la dispozitie 1 an pentru a strânge semnaturi de la 1 milion de cetateni provenind din cel putin 7 tari ale UE. In acest sens, CE a creat programe informatice gratuite pentru a-i ajuta pe organizatori sa colecteze declaratii de sustinere prin intermediul internetului. Odata colectate, declaratiile trebuie sa fie certificate de catre tarile din care au fost culese si transmise Comisiei.
Comisia dispune de 3 luni pentru a examina initiativa. Ulterior, CE poate decide sa propuna noi dispozitii legislative, sa lanseze un studiu sau sa opteze pentru alte masuri. Orice propunere legislativa va fi inaintata guvernelor UE (reunite in cadrul Consiliul Uniunii Europene) si, in majoritatea cazurilor, Parlamentului European. Daca este adoptata, propunerea devine act legislativ al UE.
Pentru mai multe informatii, click aici.
Descarca Ghidul initiativei cetatenesti europene. |
|
Programul Erasmus se extinde! |
|
There are no translations available.
In acest an, cel mai de succes program de schimburi de studenti, Erasmus, aniverseaza 25 de ani. De la crearea acestui program in 1987, aproape 3 milioane de de studenti au beneficiat de o perioada de studiu sau de un plasament de lucru in strainatate. Mobilitatea Erasmus se afla in centrul strategiei Comisiei pentru combaterea somajului in randul tinerilor, concentrandu-se in special pe dezvoltarea abilitatilor studentilor.
Comisarul european pentru Educatie, Cultura, Multilingvism si Tineret, Androulla Vassiliou, a declarat ca “Erasmus este una dintre povestile de succes ale Uniunii Europene: este cel mai cunoscut si cel mai popular program. Schimburile Erasmus au permis studentilor sa isi imbunatateasca cunostintele de limbi straine si sa isi dezvolte abilitati ca adapatabilitatea, abilitati care contribuie la cresterea sanselor de angajare. De asemenea, programul ofera oportunitati pentru profesori si alte categorii de personal sa analizeze cum functioneaza in alte tari sistemele de educatie superioara si sa se intoarca acasa cu cele mai bune idei”.
In anul academic 2011/2012, mai mult de 250 000 de studenti beneficiaza de programul Erasmus. Cele mai populare destinatii pentru studenti sunt Spania, Franta, Marea Britanie, Germania si Italia, in timp ce tarile care trimit cei mai multi studenti in afara sunt Spania, Franta, Germania, Italia si Polonia. Pentru perioada 2007 – 2013, Uniunea Europeana a alocat 3 miliarde de euro pentru acest program.
Cererea locurilor in astfel de schimburi depaseste intr-o masura considerabila oferta din multe tari si, de aceea, Comisia pregateste un nou program, Erasmus pentru toti, care sa ofere mai multe oportunitati de studiu si training. Acesta noua initiativa va reuni toate schemele internationale si ale UE in domeniul educatiei, trainingului, sportului si tineretului, inlocuind 7 programe cu numai unul. Aceasta masura va creste eficienta, va simplifica procedura de aplicatie pentru granturi, va reduce suprapunerile de initiative si fragmentarea din prezent. Obiectivul noii actiuni va fi ca 5 milioane de oameni(aproape dublu fata de in prezent) sa aiba sansa sa studieze, sa se formeze sau sa predea in strainatate. Propunerea Comisiei este in discutie atat in statele membre, cat si in cadrul Parlementului European, cel care va decide bugetul urmatoarei perioade financiare.
In sprijinul potentialilor beneficiari, Comisia a publicat un articol cu intrebari frecvente in legatura cu programul Erasmus. Pentru detalii, click aici.
Pentru alte informatii referitoare la programul Erasmus, click aici.
Sursa: Comisia Europeana |
|
Platile din fondurile structurale, in crestere, in cadrul Politicii de Coeziune |
|
There are no translations available.
n contextul constrangerilor bugetare cu care se confrunta in prezent statele membre UE, fondurile structurale au devenit principala sursa de investitii in cresterea economica si ocuparea fortei de munca. Eficacitatea utilizarii acestor fonduri a crescut in 2011, platile catre statele membre din bugetul aferent politicii de coeziune ajungand la o valoare-record de 32,9 miliarde de euro, in crestere cu 8% fata de 2010.
Valoarea ridicata a interventiilor realizate din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR), Fondul Social European (FSE) si Fondul de Coeziune (FC) reflecta si faptul ca statele membre se afla deja in a doua jumatate a exercitiului financiar 2007-2013, cand numarul cererilor de rambursare depuse de beneficiari este in crestere. Fondurile structurale au contribuit in 2011 la dezvoltarea Pietei Unice prin investitii intr-o gama larga de domenii strategice, inclusiv conexiuni prin fibra optica, infrastructura de cercetare si dezvoltare, inovatie, dezvoltarea de intreprinderi mici si mijlocii si educatie.
La sfarsitul anului 2011, media platilor interne catre beneficiari din cele trei fonduri (FEDR, FSE, FC) a fost de 33,4% din suma alocata pentru programarea financiara 2007-2013. Desi procentul platilor interne a inregistrat un trend ascendent in toate statele membre, diferentele intre tari raman semnificative. Astfel, procentul rambursarilor variaza de la 16,51 % in cazul Romaniei la 48,27% in cazul Irlandei.
Conform comisarului european pentru politica regionala, Johannes Hahn, datele pentru 2011 indica un progres semnificativ in operationalizarea cu succes a principalelor obiective si accelerarea implementarii politicilor de dezvoltare regionala si coeziune. “Fondurile structurale sunt fonduri de crestere. Ele vizeaza investitii inteligente in dezvoltare pe termen lung, sprijinind crearea de locuri de munca. Fondurile asigura un flux constant de investitii in aceasta perioada dificila”, a declarat comisarul.
László Andor, comisarul european pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune sustine ca aceasta crestere a ratei de absorbtie a fondurilor europene reflecta necesitatea investitiilor in capitalul uman pentru a contracara tendinta de crestere a somajului in contextul crizei economice. “Sprijinul din partea FSE este o expresie puternica si concreta a solidaritatii UE, care dobandeste o importanta deosebita in aceste momente dificile”, a adaugat acesta.
Totodata, Comisia Europeana a luat masuri pentru stabilirea unor prioritati pentru investitiile in cresterea economica, prin realocarea resurselor in cadrul instrumentelor structurale sau introducerea unor noi instrumente in contextul tendintelor manifestate pe piata muncii ca urmare a crizei economice. O atentie deosebita a fost acordata statelor membre care beneficiaza in prezent de asistenta la nivel macroeconomic, Parlamentul European adoptand in decembrie 2011 propunerea Comisiei de crestere cu pana la 10% a ratei de co-finantare pentru proiectele de dezvoltare regionala derulate in Irlanda, Romania, Letonia, Portugalia si Grecia. Alte state membre au beneficiat de o realocare a fondurilor, sumele ramase necheltuite fiind transferate catre sectoarele cu un potential mai mare de crestere economica, unde rata absorbtiei si impactul asupra dezvoltarii sunt semnificative.
In ceea ce priveste integrarea pe piata muncii, Comisia a solicitat statelor membre sa foloseasca 22 de miliarde din FSE pentru a imbunatati accesul tinerilor la piata muncii. Initiativa Oportunitati pentru Tineret solicita statelor sa ia masuri pentru a preveni parasirea timpurie a scolii, sa-i ajute pe tineri sa dobandeasca competente relevante pentru piata muncii, sa acumuleze experienta si sa se perfectioneze in cadrul unor programe de formare la locul de munca si sa ii sprijine in gasirea primului lor loc de munca.
Fondurile structurale si de coeziune vor continua sa detina un rol esential si in urmatoarea perioada de programare financiara, pachetul legislativ propus de catre Comisia Europeana fiind fundamentat pe prioritatile strategiei Europa 2020 de crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii. Totodata, noul pachet legislativ prevede concentrarea sprijinului financiar in regiunile mai putin dezvoltate din punct de vedere ecomic si social, fondurile structurale oferind mijloacele necesare pentru sustinerea pe termen lung a eforturilor de crestere economica si dezvoltare. |
|
|
News
